Cea de-a patra ediție a festivalului (26 – 30 aprilie) va pune în discuție un subiect fierbinte, conflictul dintre Rusia și Ucraina, într-un program special.
Pe 27 aprilie, cu susținerea Ambasadei Ucrainei în România, organizația non-guvernamentală Pământeni se lansează campania de strângere de fonduri pentru victimele conflictului din estul țării, numită „Pământeni pentru Ucraina”. Cu acest prilej, va fi proiectat documentarul Nasha Nadyia/ Nadia noastră, realizat de o echipă coordonată de Volodymyr Tykhiy despre Nadejda Savcenko, femeia pilot deținută din iunie 2014 într-o închisoare din Rusia, în baza acuzației de complicitate la uciderea a doi jurnalişti ruşi în estul Ucrainei. Deși s-a dovedit că a fost capturată de forțele pro-ruse cu cel puțin 30 de minute înainte ca cei doi să fie uciși, Nadia Savcenko nu a fost eliberată nici până astăzi. Ea a devenit un simbol al conflictului între Ucraina și Rusia şi a fost aleasă în Parlamentul ucrainean în timp ce era în detenţie. În decembrie, a intrat în greva foamei în semn de protest. Nadia Savcenko a fost singura femeie care a făcut parte din trupele ucrainene de menținere a păcii în Irak, între 2004-2008, iar în 2009 a fost prima absolventă a Universității Forțelor Aeriene din Harkov, deschisă până atunci doar bărbaților. În iunie 2014, se afla în estul Ucrainei ca membră a Batalionului Aidar de voluntari. Documentarul conține, printre altele, imagini cu ea, interviuri cu familia, comandantul batalionului și avocatul ei. O campanie națională, #FreeSavchenko, se derulează în media ucraineană și pe rețelele sociale.
În cadrul aceluiași program, pe 27 aprilie, vor fi proiectate 9 scurtmetraje documentare din seria Babylon’13 – Cinema of Civil Protest, începută în timpul protestelor din Kiev de un grup de cineaști care și-a propus să surprindă permanent situația din zonele de conflict. Printre acestea, Road to Donetsk Airport, Brother, Shchastya/ Happiness, Interrogation, Enemy. Cele aproape 100 de scurtmetraje din proiect înregistrează, totodată, coagularea unei societăți civile în Ucraina, potrivit fondatorului Babylon 13, Volodymyr Tykhyi. Proiecțiile vor fi urmate de dezbateri la care va participa ambasadorul Ucrainei în România, Teofil Bauer, alături de politologi și jurnaliști.
În competiție se află un film revelator despre înțelegerile statului italian cu Mafia, care a făcut vâlvă în 2014 la Festivalul de la Veneția, este unul dintre cele șapte titluri din competiția Festivalului Internațional de Film Cinepolitica (26 – 30 aprilie). The State-Mafia Pact / La Trattativa, regizat de Sabina Guzzanti, dezvăluie modul în care reprezentanți ai statului acționau ca punți de legătură sau agenți ai crimei organizate. Filmul conține trimiteri puternice la realitatea de azi din România, în care o clasă politică și profund coruptă este adusă treptat în fața justiției. „Toate informațiile au fost verificate de 1400 de ori înainte”, declara Sabina Guzzanti la Veneția. Autoare a unor documentare critice la adresa fostului premier Silvio Berlusconi – Vivo Zapatero! sau Draquila – l’Italia trembla (Cannes 2010) -, Guzzanti a întâmpinat o puternică opoziție din partea oficialităților, de-a lungul carierei de jurnalist și documentarist. Pactul Stat-Mafia pornește de la o speculație veche, aceea că guvernul italian și Mafia siciliană ar fi colaborat în anii ‘90 pentru a elimina o serie de procurori și polițiști, culminând cu asasinarea magistraților Giovanni Falcone și Paolo Borsellino, în 1992. Filmul arată, printre altele, că partidul lui Berlusconi, Forza Italia, a fost creat tocmai pentru a-i asigura Mafiei un guvern mai „prietenos”.
Docu-ficțiunea este foarte creativă: folosind actori care recreează scene, animație, grafice și imagini reale, Sabina Guzzanti subliniază cât de tare a închis ochii electoratul italian la abuzurile din ultimele decenii.
Despre crime nepedepsite vorbește și NN/ Morți fără nume, de Héctor Galvez, o poveste impresionantă despre tentativele eșuate ale familiilor din Peru de a-și găsi morții dispăruți în campaniile armatei împotriva gherilelor stângiste, în anii 80 şi 90. NN este titlul de identificare pe care l-au primit victimele civile din gropile comune. Proiectat în premieră mondială la Festivalul de la Roma, NN este descris de „The Hollywood Reporter” drept una dintre cele mai bune producții latino-americane recente, o „istorie palpitantă despre ciocnirea vieții personale cu politica, despre un trecut reprimat care plutește amenințător peste un prezent întunecat, despre istoria care ia contact cu realitatea – totul livrat în cel mai uman mod cu putință”.
Un alt treilea titlu care concurează pentru Trofeul Cinepolitica 2015 este Labyrinth of Lies, al lui Giulio Ricciarelli, o pasionantă poveste bazată pe întâmplări adevărate, mai puțin cunoscute, proiectată la Festivalul de la Toronto și adusă în premieră în România. Un tânăr procuror ambițios își propune, după cel de-al doilea război mondial, să aducă în fața justiției 22 de cetățeni germani obișnuiți care „facilitaseră” soluția finală la Auschwitz și se întorseseră la viețile lor fără teama de a fi pedepsiți. E un debut impresionant, „o istorie fascinantă, care detaliază cât de răspândită era ignoranța germanilor privind Holocaustul, la doar o generație după război”, scrie IndieWire.com.
Patru filme noi despre Rusia cea din trecut și din prezent completează selecția de titluri care pentru trofeele Festivalului Internațional de Film Cinepolitica.
Din Ucraina înfometată de regimul lui Stalin la nostalgiile foștilor pioneri și o teorie controversată despre dezastrul de la Cernobîl, filmele trec prin episoade din istoria țării aflată în prezent în centrul temerilor Europei legate de pacea în regiune.
Adus în premieră în România de la Sundance 2015, unde a câștigat Marele Premiu al secțiunii World Cinema Documentary, The Russian Woodpecker, în regia lui Chad Gracia, este un documentar surprinzător care merge pe urmele teoriei conspiraționiste a unui excentric artist ucrainean, Fedor Alexandrovici, care susține că în spatele exploziei de la Cernobîl există un motiv întunecat, care implică serviciile secrete sovietice și o instalație militară poreclită „Ciocănitoarea rusească”, din cauza zgomotului constant emis. „Unul dintre cele mai atractive și mai inventive documentare de anul acesta de la Sundance”, scrie „The Hollywod Reporter” despre debutul lui Chad Gracia. În perioada filmărilor, prietenul artistului și cameramanul Artem Rîzhikov a fost ținta lunetiștilor la protestele din Kiev.
Despre acțiuni ale poliției secrete ale lui Stalin vorbește The Guide, în regia lui Oles Sanin, propunerea Ucrainei la Oscarul pentru Cel mai bun film străin și un succes de casă în Ucraina anul trecut, când acțiunile regimului lui Vladimir Putin au afectat profund populația. Plasat în 1930, în timpul campaniei de înfometare și de epurare a regimului stalinist, care a dus la moartea a circa 10 milioane de oameni, filmul spune povestea unui băiețel de 10 ani martor la uciderea tatălui său, un inginer american venit în URSS să construiască socialismul.
O abordare cinematografică fascinantă, o combinație de live action și tablouri vii alb-negru, drama emoționantă In the Crosswind, de Martti Helde, urmărește traseul unei mame estoniene și a fiicei ei, care încearcă să găsească drumul spre casă după ce au fost deportate în Siberia la ordinul lui Stalin, în 1941. „Deși vorbește despre evenimente care s-au întâmplat acum mai bine de șapte decenii, recenta anexare a Crimeei îi conferă un sens imediat, urgent”, notează „Variety”. Filmul a concurat în secțiunea Contemporary World Cinema la Festivalul de la Toronto și a câștigat premii importante la Talinn, Göteborg, Salonic, Varșovia.
Ce vieți duc acum foștii pioneri din anii de final ai Uniunii Sovietice? Ce s-a ales de visele lor de atunci în Rusia de azi? Pioneer Heroes, regizat de Natalia Kudriashova, glisează între trecut și prezent, într-un film dens, cu o imagine remarcabilă. Trei personaje, trei vieți în Moscova de azi: Olga suferă atacuri de panică, Andrei își umple zilele jucându-se pe computer, iar Katia are vise neliniștitoare. Filmul vine în competiția Cinepolitica de la Berlin, unde a concurat în Panorama.
Un proiect unic, Words with Gods/ Vorbind cu zeii, un film-antologie care pune în discuție relația directă a individului cu divinitatea – sau absența acesteia – în diferitele religii, va închide Festivalul Internațional de Film Cinepolitica, pe 30 aprilie, la ora 20.00, la Cinema Studio din București. Guillermo Arriaga, Emir Kusturica, Amos Gitai, Hector Babenco, Bahman Gobadi, Mira Nair, Warwick Thornton, Hideo Nakata și Álex de la Iglesia sunt cei nouă regizori care semnează câte un segment din film. Proiectul a fost curatoriat de scriitorul Mario Vargas Llosa, iar responsabil pentru tema muzicală este celebrul Peter Gabriel.
Filmul a fost proiectat în premieră mondială la Festivalul de la Veneția, în afara competiției, și este primul dintr-o serie numită Heartbeat of the World. Poveștile trec din Australia și spriritualitatea ei „aborigenă” în Japonia post-tsunami, în moscheile din Kurdistan, agitația din Mumbai sau viața unui călugăr sârb. „Fascinant și eterogen”, îl descrie „The Hollywood Reporter”. Emir Kusturica joacă rolul unui călugăr ortodox în propriul film, Alex de la Iglesia aduce mult umor negru în The Confession, în care un ucigaș plătit e luat drept preot de un taximetrist, iar Guillermo Arriaga încheie filmul cu God’s Blood, drama unui tată ateu care începe să-l viseze pe Dumnezeu.
Pe lângă cele șapte filme din competiție, Cinepolitica cuprinde o selecție incitantă de filme documentare de scurtmetraj marca VICE – Potretul unui oligarh rus, Ruleta rusească: invazia Ucrainei, Armata fantomă a Rusiei – și filme noi pe teme politice în secțiunea Panorama. Politica și religia se întretaie în documentarul Valoarea operativă – turnații / Operatív érték – a besúgottak (Ungaria, 2014), de Ágota Varga, o confesiune impresionantă despre o epocă în care credința era un păcat fundamental, iar ateismul și suspiciunea, literă de lege. Preoții își dezvăluie în fața camerei sentimentele față de cei care îi urmăreau în timpul regimului comunist.
Le Temps des Aveux/ Vremea spovedaniei, regizat de Régis Wargnier, este un film plin de tensiune și emoție despre relația dintre prizonierul nevinovat și temnicerul său de conjunctură. Este inspirat de cartea autobiografică a antropologului francez François Bizot. În Cambodgia, în 1971, Bizot lucrează la restaurarea magnificului templu Angkor. Capturat de sângeroșii khmeri roșii și acuzat că este spion CIA, Bizot are o singură șansă: să-l convingă pe tânărul Douch, șeful închisorii, că este nevinovat.
Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internațional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte). Evenimentul este finanțat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).
Facebook
Google+
YouTube
RSS