un dialog cu Iuliana Tarnovețchi și Cristina Badea, inițiatoarele proiectului Location Guide Romania
Filmul românesc poate fi privit ca business?
De ce nu vin producătorii străini pentru a-și filma proiectele în România?
Cine și ce trebuie să facă pentru ca și filmul să contribuie la economia României?
CF Ce este LOCATION GUIDE ROMANIA?
Cristina Location Guide Romania este un proiect in cadrul Asociaţiei Noului Cinema Românesc, proiect care promoveaza locaţiile de filmare și tot ce ţine de infrastructură, echipamente, servicii, mijloace de producţie disponibile in Romania. Location Guide Romania a fost lansat la inceputul lunii martie 2015 prin participarea noastra la AFCI Locations Show, evenimentul anual de profil al Asociaţiei Comisiilor de Film care are loc la Los Angeles si unde sunt prezente comisii de film din toată lumea.
In momentul de fata avem o prima varianta de site care include cateva informatii despre ce inseamna ca filmezi in Romania si o serie de fotografii pentru locatiile de filmare. In urmatoarele luni vom avea o baza de date de companii si persoane fizice care ofera servicii de productie si vom extinde coniderabil sectiunea in care prezentam locatiile de filmare (mult mai multe fotografii dar si informatii despre respectivele locatii).
Proiectul a pornit dintr-o necesitate. Bugetând multe filme străine, am întâmpinat cam aceleaşi probleme – ce facilităţi fiscale sunt acum în România pentru producţia de film? Există o comisie de film in Romania? Există un loc, un organism independent, unde să se poată obţine informaţii cu privire la locaţii şi servicii de producţie de film? Nu, nu există. Pornind de aici am gândit un proiect care să aducă beneficii pentru întreaga cinematografie românească.
CF Cine vor fi cei care pot oferi aceste servicii de producţie pentru proiecte internaţionale?
Iuliana LOCATION GUIDE ROMANIA îşi construieşte o bază de date unde vor fi listaţi furnizori de servicii cu experienţă în film străin şi coproducţii. Există un standard internaţional la care trebuie să prestezi. Din momentul în care vine pitch-ul până în momentul în care oamenii pleacă din ţară, trebuie să lucrezi ca ei şi nu ca tine. Așadar vom pune companiile care în ultimii ani au executat sau coprodus minimum un proiect internaţional pe teritoriul României. Acum funcţionăm pe o finanţare privată şi este normal să impunem aceste minime criterii. Cei care oferă servicii de postproducţie, studiouri mici şi mari, agenţii de casting etc. trebuie să fie prezenţi toţi în baza noastră de date.
CF Includerea în această bancă de date se face în baza unei taxe?
Cristina Nu. Catalogul de companii si persoane fizice care ofera sericii de productie de film va fi disponibil in mod gratuit si prezenta standard in acest catalog va fi deasemenea gratuita. Avem insa o grila de contributii financiare pentru cei care isi vor dori o expunere mai mare in catalog, in celelalte materiale de prezentare ale Location Guide Romania si in cadrul evenimentelor la care vom participa. Vom functiona practic dupa modelul comisiilor de film din alte tari. Un exemplu elocvent este cel al comisiei de film din Franta. Pe langa catalogul general, la AFCI Locations Show erau aproximativ 12 companii si productaori care aveau o expunere mai mare.
CF Atât de puţini? Despre Franţa se poate spune că are o industrie de film…
Cristina Cei 12 erau parteneri care au susţinut acţiunea din SUA şi atunci aveau o vizibilitatea mai mare. De la standul Comisiei de Film din Franta puteai să iei catalogul cu toate companiile de productie, dar si multe materiale de promovare ale celor 12. Dintre aceştia câţiva veniseră şi personal ca să îşi susţină casa de producţie.
Iuliana Există o politică foarte strictă. De exemplu, AFCI-ul îţi cere ca oamenii care participă să fie membri în asociaţie. Cataloagele pe care le pui pe masă trebuie să fie ale celor care cotizează. Ca să pot promova serviciile din piață altfel decât printr-o simplă listare, acea persoană sau companie trebuie sa devină membru în asociație.
CF Voi sunteţi în etapa în care căutaţi aceşti membri pe piaţa din România şi concepeţi criteriile de selecţie pentru partenerii voştri, criterii care sunt legate de experienţa lor internaţională în coproducţii şi în execuţia de proiecte internaţionale – filme, reclame, videoclipuri.
Cristina Comisiile de film existente în alte ţări sunt un prim punct de referinţă. Cine vrea să facă un film se opreşte la comisia de film de unde îşi ia informaţiile de care are nevoie. Dacă un producator vrea să filmeze o reclamă pe un vârf de munte, nu trimite mailuri la 5 case de producţie, se adresează comisiei de film care îi poate da orientativ firigrafii, informaţii legate de locaţii, de costurile lor, de infrastructură. Ulterior, comisia de film trimite cererea respectivă către companiile care fac parte din asociatie si pot presta serviciile respective.
CF O astfel de formulă ar aduce beneficii reale pentru că România, nebucurându-se de o imagine foarte bună în exterior, are nevoie de un cadru oficial care să garanteze siguranţa derulării unei producţii.
Cristina Comisiile de film din alte tari funcţionează pe lângă autorităţile publice – primarii, ministere, autoritati regionale.
CF Există în foarte multe ţări din Europa tot felul de facilităţi fiscale oferite producătorilor străini. În România nu există aceste facilitate, iar în ceea ce priveşte locaţiile de filmare ele variază în funcţie de negociator sau în funcţie de alte repere de ordin adminstrativ şi nu cinematografic.
Iuliana În această perioadă facem lobby pe lângă autorităţile locale. Le prezentăm proiectul şi încercăm să convingem că beneficiile unor facilităţi gestionate de ei aduc rezultate concrete şi rapide pentru zona georgrafică pe care o administrează. Avem cifre concrete despre ce înseamnă creşterea business-ului într-un anumit teritoriu după ce s-au introdus anumite faclilitaţi. Serbia este o ţară mică, cât două judeţe de-ale noastre, care în ultimii doi ani de zile a reorientat proiducţii care ar fi putut fi destinate României. Exclusiv pe baza unui lobby de ţară impecabil făcut de film commission-ul lor.
CF LOCATION GUIDE ROMANIA îşi propune să fie şi film commission?
Cristina In acest moment LOCATION GUIDE ROMANIA este o acţiune private care funcționează pe principiile ONG. În pasul doi încercăm să găsim autorităţi publice care să ne fie partenere astfel incat sa putem functiona ca o Comisie de Film. Avem nevoie de Ministerul Culturii, Ministerul Turismului, primării, consilii județene.
Iuliana Munca pe care o avem de depus nu este una uşoară. Însă primim încurajări care ne dau încredere. Am găsit nişte oameni care şi-au arătat o deschidere fantastică cum este Bucharest Turism Board – o asociaţie care are un parteneriat cu primăria capitalei. A cuplat imediat la acest proiect şi la ideea de creştere de bussiness pe palierul care îi priveşte direct şi anume serviciile de turism. Este important să atragi producţii de film în anumite zone pentru că impactul pe care îl au asupra turismului este unul imediat. Pe de altă parte, primăriile şi consiliile judeţene ar putea chiar şi în momentul ăsta când bugetul anual s-a lansat deja să îşi găsească timp, loc şi deschidere spre astfel de discuţii pentru că toţi au sarcina de a-şi promova zonele turistice.
CF Mai sunt zone care ar putea fi atractive pentru industria filmului – zonele fostelor combinate, fabrici si care nu intră în categoria zonelor promovate turistic.
Iuliana Ele ţin de un anumit tip de proiect. Noi trebuie să convingem autorităţile din România că filmul este şi el un bussiness. Film service-ul este o parte din această afacere – costuri de BTL care se revarsă dintr-un proiect la un moment dat într-un anumit loc de pe glob. Ţine de noi să ne facem ţara foarte atractivă ca oamenii să vină să filmeze aici. Sunt bani care vin şi se cheltuie într-un număr limitat de luni în nişte condiţii şi cu nişte rigori de execuţie a proiectului. Oamenii care pleacă, trebuie să îţi vorbească ţara numai de bine şi asta nu depinde numai de producătorul care face filmul, depinde şi de uşurinţa cu care tu execuţi într-o anumită regiune un anumit proiect. Uşurinţa vine şi din sprijinul pe care îl ai sau nu-l ai de la autorităţile locale. Nu poţi veşnic să te aștepți să ţi se întâmple lucruri, trebuie să şi dai ceva la schimb. Minimumul pe care noi îl cerem este această susţinere şi deschidere pe care încercăm să le obţinem.
CF Concret, ce vă trebuie?
Cristina Avem nevoie de mai multe lucruri – pentru anumite locaţii din ţară avem nevoie să fim sprijiniţi în a le identifica, a le inventaria, a le fotografia. Anumite tipuri de zone naturale, castele, locuri cu potenţial.
Iuliana Nu avem nevoie de fotografii turistice, artistice, de carte poştală ci fotografia de film care trebuie să fie panoramică. Avem nevoie să ştim cât mai multe detalii astfel încât să putem explica producătorilor ce restricţii ar avea. Toate trebuie inventariate astfel încât să ştii că prin pădurea umbroasă din imagine trece un tren sau să îi spui că în spatele castelului este un combinat. Castelul arată bine din faţă, dar dintr-un alt unghi s-ar putea să nu îți mai placă. Lucruri care trebuie ştiute în momentul în care ai un posibil proiect în zonă. Nu trebuie să creezi surprize.
CF Încercaţi să vă dezvoltaţi pe regiuni?
Cristina Avem câteva regiuni pe care încercăm să le inventariem. Fiecare locaţie are nevoie de o serie de informatii: cum ajungi acolo, cât de departe este şoseaua, unde este cel mai apropiat aeroport. Avem nevoie inclusiv de sprijin financiar.
CF Este enorm de mult de munca. La ce zone v-aţi oprit?
Cristina În primul rând ne gândim la Bucureşti, Ilfov, Moldova, Transilvania pentru că are o arhitectură diferită de restul ţării. Sunt oraşe care pot fi fantastice pentru locaţiile de filmare. Oradea, Târgu Mureş, Arad. Clujul este unul dintre cele mai active oraşe pe zona de film, dar ca locaţie de filmare este mai putin folosit. Sibiu şi Sighișoara sunt cele mai folosite datorită lobby-ului care s-a făcut pe aceste zone.
Iuliana Eu am reusit să filmez de două-trei ori în Moldova şi sunt de fiecare dată impresionată de cât de multe lucruri poţi să găseşti şi cât de versatilă este zona aceea – păduri, lacuri, conace, drumuri fantastice. Este o zonă cu un potenţial de locaţii de filmare fantastic.
CF Şi cu încă un aspect care poate fi exploatat – o zonă cu mulţi şomeri, cu oameni care ar putea primi de lucru.
Iuliana Fiecare echipă de filmare vine cu o echipă de tehnicieni specializată, dar foloseşte întotdeauna forţă de muncă locală. Ei pot fi implicaţi. Catering, cazare, figuraţie, elemente de decor care trebuie construite, și multe altele. Zonele nu au fost accesate şi trebuie să le explicăm că filmul poate face mult bine, inclusiv aici avem nevoie de sprijinul autorităţilor locale. Banul vine şi rămâne în zona în care îl cheltui. Uşor uşor poate o să reuşim să vorbim cu guvernanţii despre ce înseamnă facilităţi fiscale. Să ajungem să îi atragem. Să ne gândim la volumul de bussiness, nu la câştigul de azi. Să mă gândesc că daca îmi aduce cineva în ţară 20 milioane de euro şi îi cheltuie în 6 luni de zile poate merită să îi oferim ceva facilităţi fiscale sau regionale şi/sau reduceri de taxe. Să luăm modelul celorlalte ţări. În foarte multe ţări poate nu funcţionează perfect, dar faptul că ai deschis gura şi ai spus că ai, că există o deschidere locală în a susţine acest bussiness, ei devin mai interesaţi. Ungurii de exemplu funcţionează foarte bine. Ungurii dau 30 % înapoi din fiecare euro cheltuit. Mai există diverse tipuri de la scutiri de taxe, sunt diverse scheme.
Cristina Avem acest obiectiv, dar nu este unul imediat. Nu se va întâmpla repede. Este cu bătaie foarte lungă. Au existat propuneri care au venit din partea studiourilor din România care au fost foarte documentate si propuse către guvern. Probabil că dacă acele propuneri ar fi fost făcute altfel decât în grupuri de câte două-trei studiouri şi ar fi fost o acţiune care să implice mai multe case de producţie, un grup mai compact, ar fi putut avea mai multă influenţă. Nu cred că e cineva din România care să nu vrea să profite de asta, cu atât mai mult cu cât taxele se aplică şi coproducţiilor, nu doar service-ului.
CF Atingerea unui astfel de obiectiv ar înlesni şi posibilitatea României de a intra mai uşor în co-producţii internaţionale.
Iuliana România are probleme de credibilitate la nivel internaţional. Reacţia pe care oamenii au avut-o în LA a fost fantastică. Ştiau că România nu a fost niciodată acolo. A fost o surpriză pozitivă. Cataloagele pe care le-am tipărit pentru târg au dispărut în prima zi.
CF Erau curioşi să vadă cum arată România sau erau interesaţi de oportunităţile de producţie?
Cristina Erau întrebări punctuale. Aş putea veni să filmez şi în România. Nu aveti tax incentives, dar este ieftin? Aveţi şi profesionişti? etc. Le-am luate datele de contact pentru a ţine legătura cu ei ulterior.
Iuliana Au venit producători care au mai lucrat în România şi li s-a părut fantastic. Erau fericiţi că suntem acolo. Aveau amintiri plăcute despre echipele de producţie de aici, încântaţi de frumuseţea ţării. Spuneau că s-ar întoarce cu drag aici.
CF Mărturiile de acest tip vor vinde cel mai bine serviciile pe care vreţi să le oferiţi.
Iuliana Vom avea un publicist în echipă care va fi focusat pe aceste producţii străine care se derulează în România și vom posta pe site toate impresiile pozitive.
CF Cum veți colabora efectiv cu producătorii din România?
Iuliana Nu este un proiect de care poate să beneficieze toată lumea. Pentru cei care vor să ne fie parteneri şi vor finanţa atât cât pot participările la târguri, noi vom oferi, în funcţie de implicarea fiecăruia, acces la toate contactele pe care noi le vom produce în fiecare piaţă în care ne ducem. Toţi oamenii care vin la stand, vor lăsa cărţi de vizită. Noi o să le inventariem şi o să le dăm tuturor celorlalţi producători din România care sunt alături de noi. Oferim producătorilor promovare. Am gândit nişte pachete pe care să le propunem oamenilor în funcţie de participarea și de dorințele fiecăruia şi să îi promovăm la târguri. S-ar putea să fie oameni care nu sunt interesaţi de Cannes, dar ar putea fi interesaţi de America. Nu putem cere bani pentru ceva ce nu îi interesează. Va fi o ierarhizare în funcţie de eveniment și de dorinţele lor. Discuţia va fi foarte flexibilă. Vom servi interesul producătorului. Poate unul vrea doar bugete între 1 si 3 milioane pentru că nu poate sau nu vrea să ducă mai mult sau vrea film de studio. Nu ai de ce să îl promovezi în altă parte. Cred că producătorii ar trebui să îşi analizeze foarte corect dorinţa şi capacitatea de a administra proiecte internaţionale. Să îşi pună pe hârtie ce îşi doresc de la aceste producţii străine pentru că în momentul în care producţia vine la ei trebuie să livreze. Ține de reputaţie și trebuie să începem să fim toţi conştienţi. Atâta vreme cât cineva vine şi cheltuie bani la tine în ţară, tu trebuie să îi dai cele mai bune servicii posibile ca să se mai întoarcă. În acest moment nu avem alt instrument de promovare internaţională. Trebuie încetate toate fricile, toate discuţiile. Trebuie să înţeleagă toată lumea că volum de bussiness în ţară înseamnă aşa cum a fost pe vremuri între ’98, ‘99 şi 2007 când au venit foarte multe producţii în România la toate casele de producţie. Veneau filme franceze la Atlantis, Cold Mountain la Castel, Gavras la Media Pro şi mai erau două filme în paralel şi încă vreo 20 în pitch. Asta înseamnă să funcţioneze ceva în România. Ceva i-a atras la România în acel moment. Ceva i-a îndepărtat. I-a îndepărtat criza? I-a îndepărtat altceva? Nu ştiu. Între timp ne-au luat-o celelalte ţări înainte.
Cristina Faptul că marketingul ţărilor din jur este mult înainte. Au făcut comisii de film, prezenţe în festivaluri, prezenţe în toate târgurile. Noi mai puţin.
Iuliana Noi ne-am axat foarte mult pe filmul românesc. Ceea ce e important. Filmul românesc este prezent în toate festivalurile şi mă rog la Dumnezeu să mai fie prezent încă 20 de ani de acum încolo pentru că altfel noi nu avem gură de intrare reală printre producătorii din Europa ca să te așezi cu ei la masă. Printre cei din America nici nu mai discutăm. Prezența în festivaluri creează un vibe foarte pozitiv şi creşte pentru moment credibilitatea producătorilor români şi a României, încât oamenii îşi imaginează că ar putea face proiecte în locul respectiv, dar ei nu au cunoştinte decât de producătorii care se plimbă în festivalurile internaţionale. Şi este o minune dacă îi ştiu şi pe aceea. Noi vrem să creăm o comunitate în care toată lumea să aibă acces.
CF Cât de largă să fie comunitatea asta cu o piaţă care are doar câţiva producători cu experienţă notabilă internaţională?
Iuliana Suntem o piaţa mai mare decât Serbia, una mai mare decât Ungaria. Suntem o piaţă mare, fără niciun fel de marketing inteligent în momentul ăsta. Totul este pe o chimie personală, pe relatii personale. Este minunat să fie aşa pentru că totul se reduce la chimie, de aia nici nu am nicio rezervă să vină şi alţi oameni în proiectul ăsta pentru că până la urmă apele se aleg – unii producători se potrivesc cu anumiţi producători, anumite proiecte se potrivesc cu anumite case de producție.
CF Este un proiect care va funcționa pentru că este nevoie de el pe piată. Cum se va face alegerea?
Iuliana Noi o să ne adaptăm din mers în funcţie de dorințele şi temerile producătorilor români. Vrem să construim o echipă de oameni care să se ocupe de marketing şi PR, să avem un fixeur care să mapeze România și să se ocupe de detaliile legate de fiecare oraș, un om de locaţii ca să putem crea această bază de date. În situația practică în care producătorul vine, noi facem maximum o recomandare asupra unor case de producţii care s-ar putea pricepe să execute un tip sau altul de proiect, dincolo de asta invitaţia va fi să se ducă să cunoască fiecare casa de producţie din piaţă personal, dacă ajungem ca producătorul să vină să îşi facă scounting-ul în România.
CF Așadar vine producătorul care are nevoie de nişte locaţii de aici, trece peste faptul că nu are facilităţi fiscale şi se vede cu trei producători de pe piaţă. El va trebui să discute cu toţi trei şi să vadă cu cine poate lucra. Asta înseamnă că nu ar trebui să fie nicio temere a vreunui producător din România că ar putea cineva să aibă mai multe proiecte decât alţii.
Iuliana Temerea ar trebui să fie a lor personală dacă pot, au chef, dacă sunt competitivi, dacă vor să facă sau să nu facă. Producţia pare la îndemâna tuturor. Eu îți spun că nu e aşa. Faptul că anumite producţii nu s-au mai întors fără niciun motiv şi sau relocat în alte ţări ar trebui să ne pună mari semne de întrebare. Degeaba ne lăudăm cu anumite lucruri. Dincolo de asta mai avem o problemă reală despre cum rezolvi o taxă uzuală în România şi anume TVA-ul. De exemplu, ungurii pentru că rulează proiecte foarte mari pe care noi le pierdem (pe unele mai vin să le filmeze şi în România) de 5 sau 6 milioane de euro, si-au construit nişte studiouri. La o cercetare superficială se poate observa de ce Ungaria din punct de vedere film business creste foarte mult. Au 27 % TVA, cel mai mare din zona. Ei cer TVA-ul străinilor din negociere, ca sprijin. Iși suplimentează bugetul cât să susţină acest TVA, iar în maximum 3 luni din momentul în care încep să ruleze în cash flow banii respectivi, ei recuperează TVA-ul pe anumite servicii fără plafon de sumă. În România limita este 10 000 euro. Aici e o mare greutate pentru că nu poți sa acoperi TVA-ul. Zona de turism și Ministerul Culturii trebuie sa fie primii care trebuie sa spuna DA. ANT-ul a înţeles cum funcţionează sistemul şi probabil că ne va susţine punctual pe anumite segmente din proiect.
CF Partea cu autorităţile locale cum o abordaţi?
Cristina Primaria capitalei este foarte importantă. ARCUB-ul. Vom încerca și cu autorităţile locale. Din partea lor avem nevoie de sprijin pentru a fotografia, inventaria, dar ne dorim şi un sprijin financiar.
CF Vă gândiţi să cereți sprijinul CNC-ului?
Iuliana Da, le vom solicita sprijinul pe anumite proiecte punctuale, pentru promovarea României ca potențial partener în co-productii, pentru dezvoltarea industriei noastre de film în paralel cu promovarea locațiilor de filmare.
CF Cum este cu facilităţile regionale?
Cristina De exemplu în Serbia au un pitch în care adună regizori, scriitori din Europa. La Apulia (Italia) au un workshop de dezvoltare unde selectează aproximativ 20 de proiecte, dar ca să poţi merge la respectivul workshop, care este gratuit, trebuie să scrii un scenariu care se poate filma în regiunea lor. După care există un film fund local construit prin susţinerea autorităţilor. Și în România consiliile judeţene au bani pentru cultură.
Iuliana Ne-am propus ca atunci când finanțările vor veni în mod consistent din zona guvernamentală, municipală, stat să nu taxăm. Daca ne acoperim costurile de funcţionare, nu vom lua banii oamenilor decât dacă vor lucruri cu adevărat speciale – producătorul se deplasează el cu noi într-o anumită ţară şi vrea să îşi prezinte personal materialele. Este un început greu, în care toata lumea ne laudă şi aplaudă, dar nu a scos nimeni un ban din buzunar. Au aplaudat mulţi şi am încercat să îl impingem mai departe.
CF Aveţi vreun calendar cu dead line-uri? Târguri pe care nu vreți să le ratați?
Iuliana Este o serie de prezențe internaţionale, care ar fi cumva obligatorii – Cannes, Venetia, Toronto. În decembrie la Londra va fi o piață de locații cum este cea din Los Angeles. American Film Market în noiembrie și asa am vrea să închidem anul acesta. Anul următor ne-am extinde si către Orientul Mijlociu, Istanbul ar fi o piață foarte bună.
CF China este o zonă foarte bună.
Iuliana Da. În funcție de bugetul pe care reușim să îl strângem vom bifa mai mult sau mai puțin. Pentru o mai bună acoperire și comunicare la nivel internațional ne vom folosi și de platforma online pe care am început sa o construim – www.locationguideromania.com – și pe care o dezvoltăm continuu. Aici se va regăsi, sperăm cât mai curând, și baza de date cu furnizorii de servicii din țară, și o bază mai completă de fotografii.
Cristina Noi am pornit la drum ca o iniţiativă privată pentru că ne imaginăm că este mai uşor să arătăm ce am început, ştim cum funcţionează, ştim ce fac alţii, ne putem inspira. Avem propuneri şi deschidere. Suntem pe un drum clar. Avem susţinere internaţională, naţională mai puţin. Sperăm să găsim susţinere la autoritatile locale in primul rand. Ei nu sunt străini de subiect si ne dorim să ne susţină măcar operaţional. De acolo am putea merge mai departe. Ca orizont de timp ar trebui ca până în vară sa avem mai multi parteneri pentru Location Guide Romania, autorităţi publice si producători. In paralel, lucram la dezvoltarea bazelor de date si incercam sa obtinem sprijin financiar pentru participările la workshop-uri și conferințe.
Cristina Badea 
și-a început cariera ca analist cercetător pentru televiziune în București. Timp de 13 ani ea a deținut diverse poziții manageriale, coordonând activități de cercetare, business development și editorial pentru CME – Central European Media Enterprises.
În 2012 ea a acceptat o nouă provocare și a înființat propria casa de producție. De atunci a fost activă în lumea producției, atât ca furnizor de servicii, cât și ca dezvoltator și creator de conținut original. În toată această perioadă a construit o rețea locală de profesioniști cu care lucrase anterior și și-a extins rețeaua internațională prin participarea la workshop-uri, pitching-uri și evenimente importante din industria cinematografică.
În 2014 Cristina s-a alăturat Asociației Noului Cinema Romanesc, unde conduce acum proiectul Location Guide Romania.
Iuliana Tarnovețchi este un producător cu multă experiență – peste 30 de proiecte 
în cei 18 ani de carieră în lumea filmului. Cele mai multe dintre aceste filme au fost coproducții internaționale cu buget mare, apreciate atât de public, cât și de către critici, unele dintre ele premiate la festivaluri internaționale de prestigiu.
După ce a lucrat o lungă perioadă de timp ca producător independent și mai apoi a experimentat bucuriile și necazurile managementului dintr-un studio mare, acum 4 ani Iuliana a demarat propria casă de producție și a adunat un grup de oameni profesioniști, cu care a produs sau coprodus proiecte importante.
În 2013 Iuliana a fondat Asociația Noului Cinema Romanesc.
Facebook
Google+
YouTube
RSS