Interviuri

CINEMA MȚR – un posibil cinematograf de artă în România

CINEMA MȚR – un posibil cinematograf de artă în România

Un interviu în exclusivitate cu Gabriela Albu – manager de proiect Cinema Muzeul Ţăranului

CinemaFrame Cinematograful din cadrul Muzeului Ţăranului  poate intra în categoria cinematografelor de artă. Sunteţi manager de proiect începând din ianuarie 2015. Ce vă propuneţi să faceţi cu acest cinematograf?

Gabriela Albu Nu ne preocupă să aducem public cu orice preţ. Este foarte important să aducem public tânăr (şi nu numai) care să prindă drag de filmele de artă, de filmele care îţi rămân în minte şi după ce ai ieşit din sala de cinematograf. Mai mult decât atât, spre deosebire de celelalte cinematografe, nefiind societate comercială şi făcâd parte din Muzeul Ţăranului, chiar ne putem permite să avem foarte multe programe fără intrare cu bilet. Acestea aduc foarte mulţi spectatori de toate vârstele care văd afişele de la filme şi programul stabilit în avans. Avem pagina de facebook unde dăm toate informaţiile referitoare la activităţile din cinematograf. Toate aceste iniţiative de promovare sunt foarte noi. Până în ianuarie 2015 s-a ocupat de cinematograf o asociaţie culturală, iar muzeul nu a avut nicio contribuţie la programul care se crea şi la felul în care se desfăşurau evenimentele. De anul trecut domnul director general Virgil Niţulescu  a dorit să implice muzeul. M-a solicitat pe mine în acest sens ştiind că am experienţă în domeniul cinematografic şi am început să creăm conexiuni astfel încât am început anul cu 10 contracte semnate cu distribuitorii principali din ţară. Acum am ajuns la 17. Semnăm contracte nediscriminant, de la cei mici la cei mai importanţi. Vrem să aducem în cinematograf filme europene şi româneşti.

CF Filmele europene, în mod special, pentru că faceţi parte din Europa Cinemas?

GA Da. Este o condiţie de minim procentaj atât pentru filmele europene non-naţionale cât şi pentru filmele europene naţionale. Pot fi şi din alte zone, dar prioritare sunt acestea.

CF Filmele europene sunt destul de vitregite financiar în ceea ce priveşte pachetele de marketare. Cum este colaborarea cu distributiorii acestor filme? În malluri sunt puse aceste filme la ore total inaccesibile publicului larg şi cu o vizibilitate foarte redusă. Este acesta asul din mânecă pe care îl valorificaţi atunci când vă negociaţi parteneriatele sau premierele cinematografice?

GA Categoric este un atu, dar şi distribuitorii au învăţat că sunt două pieţe diferite. Ei achiziţionează filme pentru mall şi filme pentru cinematografele de tip MŢR, Studio, Union, Elvire Popesco.

CF La Studio mai poţi găsi în program şi filme exclusiv  comerciale.

GA Noi ne diferenţiem de ceilalţi pentru că suntem instituţie de stat. Ei sunt puţin restricţionaţi de necesitatea de a face profit.

CF Povestiţi-ne puţin cum vă programaţi filmele?

GA Nu programăm pe tot parcursul zilei ca într-un cinematograf obişnuit.  Filmele sunt pentru întreaga familie, atunci când se reunesc toţi după serviciu. Orele de proiecţie variază între vară şi iarnă. În timpul săptămânii sunt câte două filme seara, iar în week-end câte trei filme şi intenţionăm să readucem programul matinal de sâmbătă şi duminică cu filmele pentru copii.

CF Selectaţi în vreun fel titlurile pe care le introduceţi în program?

GA Sigur că da.

CF Acum sunteţi nişte gazde pentru filme. Ca insituţie de stat, fără sabia profitului deasupra capului, veţi iniţia programe în zona cinematografică astfel încât să creşteţi publicul sau să îl educaţi? Aveţi în plan proiecte de acest gen?

GA Chiar apartenenţa noastră la Europa Cinemas ne obligă la programe pentru tineret. Există o secţiune specială young audience pe care noi trebuie să o completăm cu filmele noastre pentru copii şi tineri. Suntem recompensaţi pentru astfel de programe, deci suntem interesaţi şi pragmatic, dar nu numai.

CF Ce avantaje aduce atingerea acestui target?

GA  Aduce creşterea subvenţiei. Subvenţia nu este o sumă fixă. Ea variază în funcţie de câte filme, ce tipuri de filme,  dacă atingi componenta young audience suficient de mult prin filmele distribuite pur şi simplu sau prin programele instituite special pentru copii şi tineret. Ceea ce intenţionăm să facem. Suntem în luna octombrie. Am reuşit să facem foarte multe în 10 luni de zile, dar mai sunt  încă foarte multe de făcut.

CF Care sunt condiţiile tehnice ale sălii? Te poţi bucura de condiţiile tehnice de care beneficiezi în cinematografele din malluri?

GA Acum da. Mai avem o serie de îmbunătăţiri de făcut la nivelul acusticii. Este extrem de necesară renovarea completă a sălii, dar nu avem fonduri. Va trebui să ne luptăm să câştigăm fonduri sau să le obţinem printr-o campanie de strângere de fonduri. Sala este excepţională. Are nişte proporţii foarte bune pentru o sală de cinema. Trebuie să facem tot ce putem ca în acest stadiu să avem condiţiile cele mai bune.  Am achiziţionat un proiector profesional DCP în luna martie care a schimbat complet datele sălii. Înainte de acest proiector profesional, exista unul plasat în mijlocul sălii pentru că nu putea să bată din cabina de proiecţie până la ecran din cauza distanţei foarte mari. Acel proiector nu putea să facă faţă sistemului de sunet care era deja instalat, dolby surround 5.1.  A fost o descoperire încântătoare când s-a montat noul proiector profesional. Acum, când am avut bucuria unui training exact pe partea de sunet, inginerul trimis de cei de la Europa Cinemas a făcut un calibraj sălii şi am constatat cu surprindere şi cu uimire că sunetul nu este atât de rău pe care ar fi putut fi în condiţiile sălii nerenovate, cu nişte geamuri exterioare şi cu spaţiu în spatele ecranului. Ne-a dat o serie de sfaturi care pot fi aplicate foarte repede, deci va fi şi mai  bine decât acum, dar, chiar şi în condiţiile de acum, se aude şi se vede ca într-o sală de mall. Nu stăm rău deloc.

CF Cum vă simţiţi în această postură de manager al proiectului Cinema MŢR? Veniţi dinspre producţia de film, de pe platouri, de acolo unde microbul cinematografiei intră şi nu mai iese, către partea de Photo on 06-10-15 -2distribuţie despre care distribuitorii spun că este partea cea mai frumoasă din viaţa unui film. Cum a fost această trecere?

GA Farte frumoasă întrebarea. Nu scapi de emoţii. Emoţiile sunt de la cap la coadă. Atât timp cât lucrezi la un film ai în permanenţă emoţii pentru că oricând poate fi ceva care poate bascula o situaţie, sunt foarte multe variabile în producţia de film. Atunci când faci cu plăcere şi implicat nu se poate să nu ai emoţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când primeşti filmul. Nu ai scăpat de emoţii pentru că vrei să ştii dacă ai făcut suficient de mult ca lumea să vină şi să agreeze filmul respectiv. Dacă va avea succes, dacă merge totul cu bine, dacă nu ai o pană de curent pentru că e prea cald afară, de exemplu, în timpul proiecţiei.  Sunt multe variabile şi la acest capăt de linie şi, implict, emoţii.

CF Cred că sunt cauzate de factori pe care nu îi poţi controla.

GA Am şi învăţat din aceste întâmplări neprevăzute. De pildă a fost chiar o întâmplare reală căderea tensiunii, dar am achiziţionat un UPS pentru a prelua fluctuaţiile. Acest proiector nu poate porni brusc, nu se poate opri brusc. Are o inerţie de 15-20 de minute şi la oprire şi la pornire. Deci nu i-a făcut bine deloc acea oprire, însă am învăţat din asta şi am achiziţionat un echipament care preia sarcinile respective şi nu se mai produc defecţiuni. Trebuie să găseşti o soluţie, exerciţiu pe care mi l-am însuşit pe platourile de filmare. Experienţa trecută foloseşte şi aici.

CF Aş vrea să povestim despre această experienţă trecută care v-a adus aici. Aţi lucrat în film după 1989 lucrând în producţii străine, dar şi româneşti. Cum este pe un set care are bani de afară şi pe unul în care finanţarea este 100% românească?

GA Pe un set cu bani de afară eşti în puţine situaţii coproducător, de cele mai multe ori asiguri un service, faci prestare de servicii. Ei au proiectul integral. Vin şi filmează un anumit procent în România şi atunci noi asigurăm organizarea producţiei pe teritoriul românesc.

CF Sunt din ce în ce mai puţine producţii pentru că taxele la nivel naţional nu sunt deloc favorabile atragerii de producţii de acest gen.

GA Din păcate noi nu am făcut suficient efort pentru a demara o legislaţie care să atragă producătorii străini în ţară. S-a lucrat o perioadă destul de intes, dar acum sunt doar accidentale

CF Cum este să lucrezi cu bani româneşti pentru filme româneşti?

GA Aici apare inventivitatea noastră. Cum reuşim să facem din nişte bugete foarte mici să iasă totuşi filmul în condiţii cât mai bune. Aici a fost întotdeauna provocarea în producţie şi recunosc că mi-a şi plăcut să depăşesc problemele cu care m-am confruntat şi să încerc să obţin cât mai ieftin autorizaţii, locaţii. Aici chiar îţi dai măsura pentru că atunci când ai bani mulţi nu ai nevoie de toate aceste abilităţi şi negocieri. Daca ai bani puţini trebuie să găseşti soluţii inventive.

CF Cum vi se par filmele româneşti, din postura de om de film şi acum de distribuitor?

GA La început, producătorii și regizorii nu s-au gândit la publicul romnânesc cât la cel al festivalurilor. Cu timpul şi-au dat seama că nu pot face abstracţie. Cum în orice lucru există o sămânţă de bine, tinerii care au luat premii în festivaluri şi-au dat seamă că au nevoie şi de publicul din România. Au creat această reţea de caravană cinematografică pentru că cinematografele începeau să se închidă. Aşa filmele au ajuns în locuri în care nu ar fi ajuns. Cinematografele oricum existau în oraşele medii spre mari. În felul ăsta a circulat filmul mult mai mult decât ar fi circulat dacă toată reţeaua de cinematografice ar fi fost în picioare. Pe de altă parte şi-au schimbat şi modul de a face filme pentru că s-a creat o comunicare cu spectatorii, şi-au dat seama că trebuie să ţină cont de modul în care vede lumea filmele. Au apărut producţii care te surprind. De la filme cu o anumită tematică şi în general de actualitate, acum vedem filme istorice care, surprinzător, sunt extrem de apreciate.

CF Nu credeţi că publicul vine mai degrabă pentru că filmele au obţinut nişte premii. Premiile internaţionale par a fi principala carte de vizită în promovarea unui film românesc şi mai puţin subiectul sau modul de realizare. Mizaţi pe aceste premii atunci când le promovaţi la MŢR?

GA Nu neapărat. Nu promovăm doar filmele care au câştigat premii în festivaluri.

CF Este publicul mai numeros la aceste filme?

GA Nici asta nu aş putea să spun pentru că filmul istoric la care ne referim a fost ca o coincidenţă. Interesul publicului nu cred că a fost generat numai de premiu. Numărul mare de spectatori care au venit şi la mult timp după premieră nu poate fi explicat numai de premiile obţinute.

CF Acum la AFERIM! se mai vând bilete?

GA Cred că în orice moment am programa AFERIM!,  se vând bilete. Nu mai are legătură cu premiul în sine ci cu atracţia publciului spre acest film şi spre lumea pe care o prezintă. Dacă ai fi întrebat un specialst în marketing înainte de intrarea în producţie a acestui film, despre posibilul lui succes, ţi-ar fi spus categoric că nu.

CF Ada Solomon, când a început producţia la acest film, era convinsă că dacă va face un film istoric, cu patina pe care o are (costume de epocă, cu decoruri impunătoare) lumea va veni către film. A mizat pe noutatea unei astfel de propuneri.

GA  A avut un instinct foarte bun şi i-a acordat atenţie şi după ce a terminat producţia. A investit mult şi în promovare. Se reuşeşte acest lucru, dar doar în cazuri rarisime. Promovare ar trebui să aibă un buget separat, extrem de consistent. Contează enorm.

CF  Vedeţi posibilă această schimbare/ completare a bugetelor filmelor cu un capitol financiar dedicat promovării?

GA Da. În măsura în care poţi face rost de bani şi în măsura în care se vor mai schimba o serie de lucruri în regulamentul de finanţare a filmelor. A apărut finanţarea pentru dezvoltare. Aşa este peste tot în lume. Se finanţează producţia şi ar trebui să se finanţeze şi promovarea. Trebuie să fie implicaţi şi interesaţi şi alţi factori. În momentul în care promovezi un film ai putea apela la diverse companii care ar putea să îşi facă şi ele promovare asociată producţiei. Pentru asta ar trebui să existe reglementări legale care să aducă beneficii celor care acordă aceşti bani.

CF Cum aţi vrea să fie acest cinematograf în timp?

GA  Aş vrea să contribuie la succesul fimelor româneşti, dar nu depinde de noi. Promovarea pe care  o putem face noi este destul de redusă şi normal este ca promovarea substanţială să o facă producătorii filmului. Dacă filmul este promovat foarte bine, atunci lumea vine şi pe noi ne interesează lucrul ăsta. Am deschis uşa tuturor proiecţiilor româneşti care au dorit să fie prezente în programul nostru. Pot fi proiectate în condiţii foarte bune profesionale, ca peste tot. A depins de dânşii în ce măsură  a venit lumea sau nu a venit să vadă filmul. Noi am deschis această uşă tocmai pentru că pe lângă filmele europene, a doua motivație extrem de importantă este să fie un loc al filmului românesc. Dacă o să reușim să facem renovarea sălii, ne dorim foarte tare să devină sala premierelor românești. Are și capacitatea numerică necesară, este și într-un loc foarte bun, deci am dori să facem o sală de standard european în care lumea să vină cu plăcere și cu ”ștaif”.

CF: Frumos obiectiv, vă doresc să-l atingeți.

GA: În afară de asta ne dorim proiecte pentru tineret cu fonduri europene. Să avem o componentă de educare a gustului pentru film – cu filme noi, dar și cu filme vechi. Pentru că noi aducem cele mai noi filme europene, însă este o mare lipsă în cultura filmelor vechi.

CF: Există cele două sedii ale Cinematecii., teoretic ar putea cumva să se întâmple acolo ceva în sensul acesta.

GA Este adevărat, dar aici fiecare cu inițiativele lui. Nu ne vom încurca unii pe alții!

CF Adică filme vechi de tip cinematecă sau…

GA …filme vechi pe diverse tematici. Noi am început deja cu așa ceva: am avut deja la începutul anului un prim ciclu Fellini, susținut de domnul profesor Deaca, cu intrare liberă, cu o prezentare de jumătate de oră înaintea filmului care era extrem de importantă și de interesantă pentru că decodifica o serie de lucruri. Au venit foarte muți oameni care știau filmele, oameni mai în etate care văzuseră deja filmele lui Fellini și care au venit apoi regulat la fiecare proiecție pentru că le plăcea foarte mult felul în care îi trimitea să observe și să înțeleagă anumite coduri din film. La început erau 7-8 persoane în sală, am terminat cu vreo 60-70, și asta fără prea multă promovare.

CF Adică mult peste media publicului la o proiecţie cu un film românesc!

GA Da. Tot în sensul acesta, începem de luni 5 octombrie 2015 un nou ciclu de filme din Cehia și din Slovacia anilor ‘60. Aceste filme sunt o lipsă mare în cultura multor tineri pentru că nu aveau unde să vadă filmele acestea. Proiectul îl va avea ca invitat permanent pe domnul profesor Mircea Dan Duță, specialist în film ceh. Va fi extrem de consistent și de interesant pentu cei care vor veni. Vreau să ducem mai departe genul acesta de proiecte. Acum, muzeul mai are și alte evenimente în sala noastră de cinematograf, dintre care unele, foarte importante, sunt cele organizate de ambasadele țărilor străine în București. Vom avea în noiembrie săptămâna filmului maghiar, sau săptămâna filmului sârbesc, acestea fiind deja consacrate. Au fost zilele filmului turc, zilele filmului venezuelean. Acestea sunt singurele ocazii cu care se pot vedea filme pe care altfel nu le poți vedea în niciun alt cinematograf pentru că nu sunt proiectate decât prin bună-voința ambasadelor. Sunt tot în regim de intrare liberă. Acestea sunt proiecte pe care le avem deja în derulare și pe care vrem să le dezvoltăm colaborând și cu alte institute culturale, ale altor țări, propunându-le să-și desfășoare un eveniment de tipul acesta. Este extrem de util un astfel de eveniment pentru că doar aşa putem vedea cum fac și alții filme, nu numai Europa și America.

CF Mai sunt retrospectivele regizorilor care au creat şi înainte de 1989.

GA Directorul General, domnul Virgil Ștefan Nițulescu, este un mare iubitor de film și am organizat retrospectiva Dan Pița anul acesta. Anul trecut a fost o retrospectivă Mircea Daneliuc. Aceasta este o altă calitate a acestui cinematograf – nu-și uită vechile valori, ci încearcă să le pună din nou în circulație. Retrospectiva a început modest, după care au venit mulți oameni, au fost realizatorii, actorii din filme, au fost momente foarte plăcute de întrebări și răspunsuri după vizionarea filmelor respective.

CF Este un loc în care se întâmplă foarte multe evenimente.

GA Este un loc care aduce oamenii pentru o anumită stare. Fiind în interiorul muzeului, se poate petrece o zi de dimineață până seara cu terasa de vară, când e vremea acceptabilă, cu un restaurant unde se manâncă foarte bine, cu magazinul tradițional de unde se pot cumpăra lucruri foarte frumoase, expozițiile temporare care sunt aproape 2-3 pe săptămână, plus expoziția permanentă care este minunată. Vin familii tinere care, după ce-și termină serviciul, își aduc copiii și stau până seara târziu. Este un loc extrem de ofertant și în același timp crează o coeziune și o posibilitate de comunicare mult mai ușoară.

More in Interviuri

FILME BUNE!!!!

CinemaFrame7 octombrie 2016

Animatia din România a intrat pe STRADA SPERANȚEI

CinemaFrame3 mai 2016

Cătălin Mitulescu DINCOLO DE CALEA FERATĂ

CinemaFrame25 aprilie 2016
Adrian Aitaru si Alina Grigore

ILEGITIM un altfel de cinema

CinemaFrame13 martie 2016

Interviu în jurul unui premiu la Berlinale

CinemaFrame2 martie 2016

Cu MARIAN CRIŞAN despre ORIZONT şi cinema

CinemaFrame8 februarie 2016

IRINA MARGARETA NISTOR interviu în exclusivitate

CinemaFrame24 noiembrie 2015

“Fă timp!” CRINA TOFAN

CinemaFrame1 iunie 2015

Vreau să fac filme memorabile!

CinemaFrame8 mai 2015

LOCATION GUIDE ROMANIA – o necesitate pentru filmul românesc

CinemaFrame29 aprilie 2015

INTERVIU: ADA SOLOMON despre AFERIM! și despre cum e să fii producător în România

CinemaFrame14 martie 2015
Tudor Giurgiu (DE CE EU? - 2015)

TUDOR GIURGIU despre DE CE EU?: „Cred că cei tineri o să îl vadă şi vor pricepe.”

CinemaFrame25 februarie 2015