CHUCK NORRIS VS. COMMUNISM – filmul despre România comunistă a anului 1985 – o ţară izolată cultural, cu un aparat de cenzură care oprima libertatea de exprimare, cu oameni care se chinuiau să supravieţuiască. În această lume un om reuşeşte, sub atenta supraveghere a poliţiei secrete, să pirateze şi să distribuie casete cu filme americane. I se alătură o tânără (Irina Margareta Nistor) care dublează peste 3000 de filme. Reușesc împreună să creeze o fereastră spre Lumea Liberă pentru milioanele de români care vizionează filmele.
Filmul regizat de Ilinca Călugăreanu a fost prezent în importante festivaluri internaționale și în cele din țară este în cinematografele din Marea Britanie și din Germania.
În România filmul va avea premiera pe 26 noiembrie ora 20.00 pe HBO.
Această producție a prilejuit echipei cinemaframe.ro un interviu în exclusivitate cu Irina Margareta Nistor despre acest film, despre perioada comunistă și despre cinematografia românească actuală.
Orice erou de film cu bătăi era un potenţial erou naţional
CF Am văzut în cadrul Festivalului de Film Istoric de la Râşnov CHUCK NORRIS VS. COMMUNISM. Un film frumos unde pirateria filmelor este benefică. M-a impresionat titlul.
IMN Da. E incitant și inspirat.
CF Cum s-a ajuns la el?
IMN Îi aparţine Ilincăi (Călugăreanu, regizor). Eu n-am nici un merit în direcţia asta. S-a ajuns în felul urmator: lumea, cu precădere, îşi aminteşte de filmele cu bătăi, (Ilinca le numeşte “de actiune” pentru că e plecată de mult din România și era prea mică pe cînd circualu sub definiția asta foarte…colorată !). Şi, aşa cum îţi poţi da seama din documentar, oamenii chiar îşi imaginau că, dacă vine Rocky poate îl pocneşte pe Nea Nicu şi crapă mai repede. Orice erou de film cu bătăi era un potenţial erou naţional. Dacă nu veneau americanii şi nici alcineva, exista speranţă că poate unul de-ăsta îl potoleşte. Foarte mulţi s-au apucat de arte marţiale nădăjduind că în felul ăsta ar mai putea schimba ceva.
CF De ce tocmai Chuck Norris?
IMN Pentru că la nişte revolte care au fost acum vreo 3 ani, pe una dintre pancarte scria: ”Să vină Chuck Norris sa ne salveze!” După 25 de ani, în continuare nemulțumiții au venit cu ideea că un Chuck Norris ar putea fi salvatorul. Subliminal, este foarte buna alegerea pentru că Chuck Norris, în viaţa reală, este anticomunist convins, dincolo de toate bancurile care circulă.
CF El ştie despre film?
IMN Se pare că l-ar fi văzut şi că i-ar fi plăcut. Au încercat să facă şi nişte filmări cu el, dar, după cum se vede, nu au reusit, din păcate !
CF Filmul are un personaj colectiv (publicul filmelor de pe casete) care este bine rezolvat prin interviuri. Este de apreciat că nu există doar head talking care poate fi plictisitor, ci sunt în acelaşi cadru şi doi sau trei oameni care construiesc povestea dialogând şi încurajându-se unul pe celălalt. Alte personaje distincte sunt Zamfir cel care aduce fimele de afară, Mircea – traducatorul de limba germană şi dumneavoastra. Un alt posibil titlu al filmului ar fi putut fi: ”Irina Margareta Nistor vs Comunism”. Povestiţi-ne cum ati ajuns să traduceţi filme? Ce făceaţi în TVR în perioada în care vi s-a făcut propunerea să dublaţi filmele de pe casete video. Nu v-a fost frică?
IMN Sigur, era un nisip mişcător, dar îi uram sincer. Nu ştiam niciodata cât de departe puteam merge si ce s-ar putea întâmpla, dar eram educată să îi urăsc. Când îmi spuna bunicul, de exemplu, “Punguţa cu 2 bani”, boierul care ia punguţa, era întotdeauna boierul cel rău şi rus, ca nu cumva să conotăm boierul, cu ceva rău, ci să conotăm rusul cu ceva rău. Întodeauna m-am îngrozit la ideea că există oameni din generatia mea care, atunci cand a murit Dej, au plâns. La noi în casă i se spunea Gheorghiu Jeg, în loc de Dej. Când a murit eram în clasa întâi şi m-am bucurat teribil pentru că era sfârşit de vacanţă si ne-au mai dat doua zile pentru că se intrase în doliu național. Nu am avut nici un regret ca a murit Dej. Dar nici nu ştiam că o să vină unul şi mai cumplit.
CF Revenind la dublaje…
IMN Eu dintotdeauna asta am facut: am tradus filme. La început am tradus filme la Cinematecă. Acolo erau filme care nu puteau rula la televizor, se dădeau doar dimineaţa cele mai…reacționare, când se presupunea că lumea era la birou. Erau nişte cozi nesfârşite.
CF Nu se ciopârţeau şi ele?
IMN Nu, nu se tăia nimic. Erau oricum nişte copii piratate. Avem o lungă existenţă de piraterie în România. Erau copii alb negru. Erau prezentate fie pe la ambasade, fie lunea la cinema “Studio”, pentru membri ACIN (pe vremea aia, Asociaţia Cineaştilor). Cei care lucrau la Arhivă mai făceau câte o copie, aproape toate erau alb-negru. Pentru mine a fost o mare mirare, mai târziu, să constat că o garmadă de pelicule, pe care le-am tradus la cinemateca, erau de fapt color. Am început la cinematecă, după care am ajuns la televiziune, unde traduceam pentru comisiile de vizionare. Şi aici erau o gramada de filme pe care noi tot încercam să le băgăm pe gât grangurilor. Şefii se schimbau din când în când, din fericire şi încercam din nou cu filmele respinse de cei de dinainte. Mergea ce mergea vizionarea până începeau să strige “M-am saturat!” Noi eram perseverenţi şi speram să îi păcălim pe următorii. Erau și filme pe care reuşeam să le strecurăm. Ştiam că nu trebuie să îi sperii folosind cuvinte ca “popă”, “Dumnezeu”, „bătrân”….
CF Şi la fel de tabu cred că era şi sexul sau…
IMN Nu numai sexul era, orice secvenţă care arăta că se poate trăi bine. Nici nu se punea problema unei scene de amor. Orice sărut avea 3 secunde, 1 , 2 , 3 am taiat! Ideea ca poate cineva sa aiba o amanta? Nici nu se punea problema!
CF Practic adaptaţi filme.
IMN Da, da, da!
CF Nu se iscau scandaluri internaţionale? Nu afla nimeni că aţi ciopârţit filmele?
IMN Nu, nu-i păsa nimănui. Important era că se vindeau. Am avut o data o discuţie, după revoluţie, cu Alan J. Pakula si l-am intrebat eu la un moment dat, daca nu îl deranjeaza faptul că în Germania se dubleaza filmele. Şi mi-a zis: “A… câtă vreme marfa se vinde!”
CF Minunat!
IMN Pakula ştia unde e România pentru că soţia lui a scris o carte despre Regina Maria…
CF Era dincolo de cortina de fier şi nu le păsa…
IMN Da. Nu îi interesa…
CF Nu cred că primeau foarte mulţi bani de aici…
IMN La un moment dat nu mai primeau deloc, pentru că Nea Nicu, când a vrut să îşi plătească datoriile, nu a mai dat bani nici la Televiziune. Atunci apăreau filmele cu genericul tăiat şi se punea un carton cu un titlu scris in engleza si dedesubt cu o subtitrare. Inventam. Era o prostie pentru că ar fi putut să le vadă cei de la ambasade. Aşa escamotau plata. Au fost discuţii şi la mult timp după ce trecuse Revoluţia pentru că nu se plăteau filmele. La un moment dat însă ni le trimiteau vorbite simultan în două limbi, nemaiputând astfel să folosim copiile de vizionare !
CF Alte poveşti din televiziune din perioada comunismului?
IMN Un exemplu elocvent din ce însemna cenzura şi care nu are legătură cu filmele, este cel referitor la Edith Piaf. Ea nu cânta fără cruciuliţă la gât. Nu exista cadru cu ea fără cruciuliţă. Toate melodiile care intrau pe post aveau subtitrare. Chiar dacă ea nu avea niciun cuvânt, rămâneai cu titlul pe ecran, ca nu cumva să se vadă crucea. Aveai grijă să pui titlul perfect peste cruce, ca să nu zbori şi tu. Uitasem cu desăvârşire de altă situaţie pe care mi-am reamintit-o când au fost discuţiile cu legionarii – nu aveai voie să ai niciun carton pe verde, când, în sfârşit a apărut televiziunea color în Romînia , deci in ’83. Nicio nuanţă de verde. Nimic verde!
CF Ca să nu se facă trimitere la legionari?!
IMN Da. Orice puneai verde dintr-o dată zicea “A, eşti legionar!?”
CF Boala e veche!
IMN Da, sigur că da. Noi, într-o vreme, am crezut că vor să evităm verdele care e şi în steagul magiar, dar nu – era pentru legionari. Lucrurile erau mult mai deranjante decât ne putem noi imagina aşa de la distanţă.
CF Sinistru! Filmele de la cinemateca înteleg că nu erau ciopârţite, erau alb-negru şi de o calitate tehnică nu foarte bună. Cum erau cele de la cinematograf?
IMN Rareori se întâmpla să umble pe ele. Nu ştiu, nu-mi amintesc să fi tăiat. Pur şi simplu nu le aduceau, dacă ceva nu le convenea.
CF Cum a apărut Zamfir în viaţa dumneavoastră?
IMN Ne-a pus în legătură un domn din televiziune sau mai precis un tovarăş care era, din ce ştiam noi, şeful pompierilor. Noi lucram mult cu pelicule de 16 mm sau de 35 mm, care sunt inflamabile. Tot timpul existau pompieri. Şeful lor era unul cu grade mari. El m-a întrebat dacă aş vrea să dublez. A făcut introducerea. Probabil că Zamfir i-o fi cerut să îi propună pe cineva.
CF Căutau o voce de femeie?
INM Nu cred. Sunt convinsă că la schimb i-a dat casete pe gratis, tot restul vietii, dar le merita. Nu cred că au căutat neapărat o femeie. Cred că pur şi simplu căuta pe cineva care traducea. De-a lungul timpului el a tot chemat şi alţi oameni ca să vadă dacă nu mă poate înlocui, făcea un fel de casting. Ideea că depindea oarecum de mine nu-l amuza în mod special. ”Depindea” e mult spus şi oricum puţini ar fi rezitat la tradusul la prima vedere, la multe ore de muncă fără pauză şi nici la firea lui dificilă.
CF Înţeleg că acum este proprietarul unui restaurant în Bucureşti. La cele peste 3000 de filme traduse probabil că ar fi trebuit să fiţi parteneri.
IMN M-a invitat o dată, cu ai mei, dupa Revoluţie, şi a spus, el singur a zis: ”Un nivel de aici vă aparţine!” Era perfect conştient că plătise mai puţin, dar e totuşi bine că nu s-a prins câtă nevoie aveam eu de filme şi că de fapt m-aş fi dus şi pe gratis, eventual chiar să-i dau ceva.
CF Nu ati ratat foarte multe filme romanesti, traducând cate 8-10 filme pe zi ?
IMN Filme românesti? Eu până în Revoluţie am văzut foarte puţine filme româneşti pe acelaşi principiu: nu te duci la filme cu CAPişti!
CF Era o regulă din famile?
IMN Da.
CF Şi nu regretati? Aţi ratat şi câteva filme bune. Nu erau toate cu CAPişti!
IMN Nu, pe acelea le-am văzut. Nu am ratat de exemplu CROAZIERA a lui Daneliuc, dar TOAMNA BOBOCILOR nu serveam, ca să zic asa.
CF Din CHUCK NORRIS VS COMUNISM, reiese ca oamenii îşi făcuseră o proiecţie de-a dumneavoastra…
IMN Total absurdă. Aşa facem fiecare dinte noi. Şi noi am făcut-o, la rândul nostru, (păstrând proporțiile) pentru cei de la “Europa Liberă” !
CF Vi se întâmpla să vă duceţi la alimentară, să cumpăraţi ceva şi să vi se recunoască vocea?
IMN Dupa Revoluţie.
CF Până în ’89, nu?
IMN Nu. Cred că le era teamă… Pentru mine e uluitor că lumea n-a uitat după atâta vreme. Azi dimineaţă am mers cu un taximetrist… “Sunteti doamna care traduce film?!” Sunt tot felul de povesti de genul: “Vă seamănă vocea!”- o aud cel mai des si zic “Nu, eu sunt” sau “Vocea inimitabilă” sau “Vocea inconfundabilă”, “Arătați mai bine ca la televizor”….
CF Sunt drăguţe!
IMN Da. Drăguţe. M-am suit într-un taxi, tot într-un taxi eram, si zice: “Vai ce vă seamănă vocea…” şi zic: “Nu, eu sunt”. Se întoarce: ”Nu se poate, aia e bătrână!”
CF Este tot un compliment!
IMN Da, firește că e un compliment! Atunci cand lucrezi în televiziune sau eşti o persoană publică sigur lumea îţi adaugă 10-20 de ani pentru că are impresia că te ştie de-o veşnicie. Eu, când am intrat în televiziune, mi se părea că Sanda Ţăranu trebuie sa aiba 100 de ani, avea vreo 50 de ani maximum. A mai fost un moment amuzant când m-am întâlnit cu Dl. Prigoană înainte de a intra la o emisiune. Mi-a spus că îmi datorează începutul averii. Sunt foarte mulți care s-au pricopsit. Mă bucur sincer pentru ei. Se vindeau foarte bine casetele.
CF Aţi ascultat integral vreun film tradus de dumneavoastră?
IMN Foarte rar.
CF Cum vi se pare propria voce?
IMN Nu mi se pare o voce tocmai bună pentru treaba asta. Este o voce care rămâne în memorie. Este o voce pasională. Eu pun foarte multă pasiune în ceea ce fac, inclusiv în ceea ce traduc. Nu pot traduce alb. E o chestie de temperament.
CF Când traduceaţi câte 8 filme pe zi aveati ocazia să reveniţi asupra lor?
IMN Absolut niciodată, nu.
CF Sunt traduceri de care nu sunteţi mulţumită?
IMN Da, sigur ca da, dar era absolut firesc. Nici nu-mi pun problema că ar fi putut să fie ceva perfect. Nu e nimic perfect si nici nu putea fi perfect. Nu călătorisem niciodată într-o ţară cu vorbitori nativi. Nici profesorii noştri nu ajunseseră în țările repective.
CF Când aţi realizat de fapt că ceea ce aţi făcut atunci a avut un impact uriaş asupra Romaniei?
IMN Nu ştiu exact.
CF Mulţi am văzut prima oară IISUS DIN NAZARET dublat de dumneavoastra…
IMN A fost o chestie foarte frumoasă cu IISUS DIN NAZARET. În ultima seară la Festivalul din Râşnov, un coleg de-al nostru din radio, care n-a vrut să spună când era lumea acolo, motiv pentru care n-am să-i dau numele, mi-a zis: ”După ce a am văzut IISUS DIN NAZARET tradus de tine, m-am botezat şi am făcut seminarul!” M-am simţit foarte bine!
CF Mai era un film pe care îl aveaţi la tradus înainte de Revoluţie – MORILE DE VÂNT ALE LUI DUMNEZEU în care Franco Nero îl joacă pe Nicuşor Ceauşescu. Ce este cu acel film?
IMN Este un film făcut la sârbi.
CF În ’88.
IMN A intrat în România în mod bizar. Filmul a ajuns la Zamfir în casă, exact când a fost izbucnit Revoluția la Timişoara.
CF Aţi apucat să vedeţi filmul?
IMN Da, l-am tradus şi Zamfir l-a oprit. Nu i-a dat drumul până în ianuarie.
CF A circulat?
IMN Da, a circulat. Nicu este prezentat relativ pozitiv. Franco Nero pe vremea aia era un bărbat bine.
CF Această activitate a dublării casetelor nu s-a întâmplat doar în Romania. În spatele Cortinei de Fier se traducea mai peste tot. I-aţi cunoscut pe cei care traduceau? Ştiu că sunteţi singura voce feminină.
IMN I-am cunoscut pe o parte dintre ei în ’95, la un forum de cinema şi televiziune organizat de UNESCO, la Strasbourg. Mă întreb şi până în ziua de azi, cine m-a recomandat acolo. Am făcut o prezentare. I-a amuzat teribil când le-am arătat cum funcţionau titrajele în Televiziunea Română. Se scriau pe un fel de papirus. Se învârtea cu mâna. Nu exista titraj electronic. Era inventat de un stângaci. Totul era învârtit cu mâna stângă.
CF Traducătorul stătea şi rotea în direct?
IMN Da. Stătea și întorcea sulul, în direct…
CF Ar fi interesată o istorie a tehnologiei din această zonă.
IMN Inițial subtitlurile erau scrise chiar de graficieni, nu erau batute la mașină… După aceea s-au scris la o masina din aceea pe care se scria discursul lui Ceaușescu. El avea discursuri scrise cu caractere foarte mari pentru că nu voia să poarte ochelari. A propos, altă nebunie: să nu aibă nimeni ochelari! Exista un singur crainic la știri care obținuse o aprobare specială să poată intra cu ochelari pe post. Oricine avea ochelari automat îi amintea lui că e bătrân.
CF Cât de adevărate sunt aceste afirmații?
IMN E reală. Sunt colegii mei. Era o aprobare. Așa cum, de exemplu, spre final nu mai avea voie nimeni să semneze.
CF Şi cine apărea pe generic?
IMN Nimeni, ca să nu ţii minte vreun nume. Lumea nu îşi mai aduce aminte si mai zice câte unul “mamă, ce bine era” sau “nu era aşa de rău”. Interpreţii de muzică populară nu mai aveau voie să apară singuri, ca să nu ştii care-i unul şi care-i altul. Se zicea că li se permitea doar în haită, Toate acele emisiuni erau pentru el și ea.
CF Cumplită atmosferă. Să revenim la traducătorii din blocul communist, care făceau acelaşi lucru.
IMN L-am cunoscut pe unul foarte nostim, care spunea că el a tradus în toată perioada asta cu un cârlig pe nas ca să nu-l recunoască KGB-ul. Mie mi s-a părut culmea prostiei. Sigur KGB-ul ştia tot. Prezenta lucrurile ca find si mai riscante acolo. Parerea mea este că era la fel peste tot. Dacă aveau intenţia să oprească, opreau.
CF La ei cum ajungeau filmele?
IMN N-a întrebat nimeni cum ajungeau. Presupun că era acelaşi sistem. Singurii care călătoreau erau piloţii.
CF Secvenţa din film în care Zamfir se duce la graniţa cu Ungaria ca să ridice casete e reala?
IMN Este reală. Au fost multe altele. Băga casetele în uşa de la maşină. L-au prins pe unul şi i le-a confiscate pe toate. Dar surprinzator, nu l-au inchis. Doar îi speria, ca să nu şi-o ia foarte tare în cap. Zamfir e un personaj în sine. E dincolo de curaj. Este genul de curaj al omului, care nu are nimic de pierdut.
CF Şi n-avea nimic de pierdut?
IMN Nu avea foarte mult de pierdut. El se cărase iniţial în Germania…
CF Am înţeles că a făcut şi închisoare la un moment dat.
IMN A făcut şi închisoare şi după aceea a emigrat în Germania. Nu ştia nicio limbă şi s-a întors înapoi. A fost apreciat probabil, că aveau şi ei pe unul care s-a dus şi s-a întors de bunăvoie!
CF Era suficient să intri în graţiile lor astfel încât să poţi traduce IISUS DIN NAZARET?
IMN E posibil. El era sectant. Sora lui era profesor universitar în America. Avea un oarecare spate. Dacă i s-ar fi întâmplat ceva aici, ar fi urlat “Vocea Americii”. Pe de altă parte, la el în casă era mama lui Dorin Tudoran. Dorin Tudoran plecase de mult, el se ocupa de mama lui: îi gasea de mâncare, o ducea, o aducea, stătea femeia pe-acolo şi vedea filme. El avea oricum un statut diferit. Îşi construise foarte bine nişte lucruri şi cred că în capul lui a fost şi ideea că dacă mă ia pe mine din televiziune e mai apărat. Se gândea că n-o sa mi se întâmple nimic de vreme ce lucrez acolo, probabil.
CF Cum aţi lucrat cu Ilinca şi cu sora ei?
IMN Pe sora ei am cunoscut-o foarte târziu. Cred că am întâlnit-o de două ori cât am lucrat.
CF E un film construit pe poveştile dvs. Aţi făcut împreună lista pentru interviuri?
IMN Nu. Multă lume mă întreabă cine sunt cei care vorbesc. De exemplu cine e domnul cu şapcă, cine este cel care are casetele dincolo de nişte perdele. Eu nu-i cunosc. Îi ştiu pe Caranfil, pe Mircea, pe Zamfir. Îi mai stiu pe colegii mei din radio, pe Dobro şi pe Craioveanu, dar nu prin mine au ajuns la ei.
CF Întâlnirea cu Zamfir cum a fost?
IMN La Zamfir numai în prezenţa mea, inițial. În prima fază nu vorbea nimic, dacă nu mă duceam şi eu. Ceea ce m-a înduioşat este că, de exemplu, copiii lui care stăteau la mine în braţe când traduceam desene animate, nu au vrut să vorbească. Alexandru, la care ţin foarte tare, a zis: ”Povestea dintre mine şi dra Irina, rămâne a noastră şi nu o împărtăşim nimănui.”
CF Nu a vrut să povestească nimic?
IMN El n-a vrut să povestească, nici să se lase filmat, nimic… Noi ne-am mirat că s-a lăsat Dl. Zamfir filmat.
CF Câştigă enorm filmul prin prezenţa lui.
IMN Trei ani s-au chinuit să-l convingă să apară în cadrul de la final. Este un pic bizar acel cadru pentru că, el a fost toată viața la patru ace, acum apare într-o cămașă portocalie.
CF Filmul este foarte bine făcut. Reconstituirile pornesc de la mărturisirile celor intervievaţi. Este foarte bine creată partea de docudramă. Imaginile sunt bine compuse. Ce mi s-a părut puţin ieşită din context este casa lui Zamfir, paharele de cristal pline cu whiski. Pare neplauzibilă în griul general al acelor vremuri. Are vreo legătură cu casa lui Zamfir din realitate?
IMN Casa lui era mult mai spectaculoasă. Nu i-a lăsat să filmeze la el. Oricum era mult schimbată și reconstitruirea e foarte izbutită. El locuia în fosta casă a actorului Finteșteanu. A cumpărat-o cu tot cu mobilă. Întâi a cumpărat jumătate din casă, apoi și restul. Acolo chiar că pe baza casetelor și-a cumpărat și cealaltă jumătate din casă de la văduva lui Finteșteanu. El bea câte o sticlă de whiski pe zi (Sau așa mi se părea mie). Zamfir are 7 nepoți acum. Noi traduceam în camera unora dintre acești 7 copii, de la demisol.
CF Aţi văzut filmul în diverse etape de producție?
IMN Nu. Nu a fost așa. Dacă mi l-ar fi arătat aș fi avut unele obiecții.
CF Ce obiecții?
IMN I-aș fi spus cum stăteau unele lucruri cu adevărat. De exemplu, în studioul de televiziune când lucram la cenzurat imaginile, nu se putea pune stop cadru pe imagine. Nu cred însă că se putea face altfel cinematografic. În secvența din film în care apar însoțită de cel responsabil cu activitatea de partid în TVR – reiese că mergeam împreună la securitate și nu reiese că noi coboram la același etaj pentru că birourile redacţiei de film şi cel al lui Orzan erau la etajul 9.
CF Sunt detalii care nu cred că vor deranja pe cineva.
IMN Eu am văzut filmul cu o zi înainte de a pleca la Sundance. A fost o vizionare privată la Insitutul Francez. Ilinca mi-a spus înainte de film că speră că îmi va plăcea. Sigur e foarte bine făcut și mult peste ce mă așteptam. În primele 9 minute de work in progress exista o animație la care ea a renunțat, când au apărut actorii. A renunțat la animație din motive financiare. Nu m-a întrebat niciodată cum arăta securistul de la noi. Era unul slab, negricios, care inspira mai multă teamă decât o matahală.
CF Spuneţi în documentar la un moment dat că filmele nu pot schimba lumea, dar o pot influenţa un pic.
IMN Eu am sperat mai mult decât atât. Înainte de alegerile din ‘90 am vrut să difuzăm NINOTCHKA – o comedie cu Greta Garbo, care este o ironie la adresa rușilor. Există o speculație prin care se spune că Stalin a ameninţat-o pe Garbo, că o rade de pe fața pământului dacă mai apare. Am sperat că dacă lumea va vedea acel film, va vota 90% împotriva lui Iliescu și au votat 90% pro Iliescu. Speram că pornind de la povestea acelui film, se vor deștepta. Imediat după Revoluție pe 31 sau pe 1 ianuarie la televiziune, Cornelia Rădulescu a adus FERMA ANIMALELOR, pe care nu-l făcusem pe casetă și l-am tradus la prima vedere pe postul public de televiziune. Brucan a făcut un scandal îngrozitor. Numai cei care aveau puterea aveau senzația că filmele pot schimba ceva, lumea reală a luat din filme doar casele somptuoase și piscina, pe care le-au văzut în DALLAS. În schimb nu au învățat că la nuntă nu te duci cu plicul, ci că există cadouri pentru asta. Nu au învățat că nu se mușcă din pâine. În toate filmele din lume, cu excepția celor românești, se rupe din pâine. Filmul evident nu poate schimba lumea, dar o poate înfrumuseța.
CF CHUCK NORRIS VS COMUNISM este o declarație de dragoste făcută filmului și, dincolo de asta, este și o declarație de dragoste pe care v-o face Ilinca dvs. Dincolo de valoarea socială a actului în sine pe care o dezvoltă filmul, este și această declarație de dragoste făcută dvs. Ce alte declarații profesionale ați mai primit până acum?
IMN Sunt remarci pe care le-am auzit pe parcurs şi care m-au bucurat. Foarte mulți copii s-au născut datorită mie pentru că îi puneau, pe cei care existau deja, la filme traduse de mine în timp ce părinții făceau amor pentru a-l aduce pe lume pe următorul. A fost frumoasă anecdota asta pentru că a venit într-un moment în care regretam foarte tare că nu am copii.
CF Filmul este un tribut care vi se aduce pentru o activitate atât de necesară în acea perioadă.
IMN Am lucrat foarte mult. Mă stânjenește avalanșa aia de complimente și vorbe frumoase.
CF Filmul nu lasă impresia de excesiv.
IMN Din fericire există umorul care diluează încrâncenarea epocii. Noi nu mai folosim cuvântul omagiu, folosim tribut ca să nu ne amintească de perioada comunista. În schimb folosim colectiv, în loc de trupă sau echipă. Zicem floare de colț și în loc de Floarea Reginei. În continuare ne-au contaminat cu Sărbătorile de iarnă, ca să nu spunem Crăciunul – și nu renunțăm la această sintagmă.
CF Cum a fost primit filmul afară?
IMN Am fost la Sundance unde a fost cea mai spectaculoasă primire.
CF Acolo este o avalanșă se filme.
IMN Au fost 5 proiecții și din această avalanșă de filme, au fost alese 6 filme despre care s-a discutat în cadrul unor interviuri, unul dintre ele a fost şi cu mine. La una dintre proiecții, pusă pe la unu noaptea, nu se mai aştepta nimeni să rămână cineva la Q & A, Pentru că apăruseră articole în Variety, Hollywood Reporter, NewsWeek – s-a stat până la trei dimineața. Înainte cu câteva zile mi-am rupt umărul – deochiul colectiv funcționează, dar am plecat la Sundance. De câte ori urcam pe scenă le spuneam că nu m-a bătut Chuck Norris.
CF Este o perioadă istorică și politică foarte exotică pentru ei, iar povestea în sine e şi ea inedită.
IMN Au spus că vor să îl dea în școli ca pe o dovadă de curaj. Apoi a fost la Toronto la Hot Docs, unde fusesem în urmă cu câteva luni cu niște filme românești. Am fost la niște proiecții în aceeași sală unde avea să ruleze filmul nostru. A fost o exepriență neașteptată, iar eu sunt o ființă foarte optimistă – îmi spunea mama că eu o să mor într-o o criză de optimism, dar cu toate acestea nu am sperat niciodată la o astfel de experiență.
CF Atunci când ați tradus, nu v-ați gândit că ați putea fi vedeta unui film?
IMN Nimeni nu putea avea astfel de gânduri. Credeam că nu va crăpa niciodată, iar dacă o va face, îi va lua locul fiu-său.
CF V-ați gândit să plecați atunci?
IMN Nu doar atunci. Şi după alegeri, în 90. Am depus actele în Franța. Am găsit pe cineva care să gireze pentru mine. M-am întors acasă, la Paris, și am văzut la televizor pe CNN, Marșul tăcerii făcut pentru Marian Munteanu. Mi s-a părut că suntem un popor minunat și m-am întors în România, unde a fost destul de distractiv. Colegii mei din TVR, de la tehnic m-au pus să îmi montez singură. Aveam toate atuurile și n-am rămas. “Montează-ți singură. Noi măcar nu știm, nu am ajuns acolo, dar tu te-ai întors”.
CF V-au pedepsit!
IMN Nu știu cât era pedeapsa sau altceva…
CF Cumplită perioadă pentru toată lumea!
IMN Da. Am vrut să facem un mariage blanc la un moment dat pentru că simțeam că nu se mai termină niciodată. Problema noastră nu e istorică, este geografică.
CF Care ar fi portretul cinematografiei de dinainte de 1989?
IMN Inegală.
CF Inegală pentru că exista un Tatos, …
IMN Da. Pentru că exista Daneliuc, Veroiu, Pița, Ciulei, Pintilie cu precădere cu RECONSTITUIREA. În memoriile lui Tatos el spune că filma secvențe pentru cenzură, ca să le taie pe alea și să le distragă atenția de la altele. Era nevoie de un anumit tip de inteligență ca să treci peste perioadele foarte dificle. După aia s-a întâmplat ceva extrem de greu de explicat. Este de neînțeles cum unii care făceau niște filme bune, n-au reușit să mai epateze.
CF Ați ajuns pe un platou de filmare înainte de 1989?
IMN Nici atunci, nici acum. Nu îmi place. Când merg la o vizionare, nu citesc nicodată dinainte ce se întâmplă, nu ştiu cine sunt actorii. Deja acum știu prea multe și îmi dau seama, dacă au fost mai multe duble la filmare. Vreau să ma bucur de filme.
CF Care ar fi cel mai bun film înainte de 1989, care v-a plăcut, v-a marcat?
IMN PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR categoric. Este un film perfect, care funcționează în toate timpurile. Seamănă foarte mult cu TANGERINES, producția estoniană de anul acesta, doar că Ciulei l-a făcut în anii 60. Nu ai ce să schimbi. E perfect de la un cap la altul.
CF E un film bun chiar și în varianta de dinainte de ’89, ciopârțită cu aproape jumătate de oră.
IMN Nu doar că a fost ciopârțită, când a fost la Cannes Clasique a fost un moment extrem de penibil pentru că s-a umblat pe copia standard a filmului. Păcat că acum filmul devine şi mai puțin accesibil, ajuns proprietatea lui Thomas Ciulei, care urmează modelul lui Marie France Ionesco (Chiar dacă are motivele lui!).
CF Spuneți-mi, vă rog, dacă aveți secvențe de film românesc produs înainte de ’89, la care vă gândiți cu drag.
IMN Secvența de la filmare din SECVENȚE pentru că apare și cu regizorul real si inginerul de sunet și operatorul, dar și discuția dintre torționar și victimă, încât nu te poți prinde că ăla e un comunist și nu trebuie să îți fie milă, că l-a prins torționarul.
CF Filmul care v-a plăcut cel mai mult din cele pe care le-ați tradus?
IMN DOCTOR JIVAGO.
CF Pentru cine se fac filmele românești de astăzi?
IMN Pentru juriile festivalurilor în principal și pentru regizorii care le fac.
CF Care ar trebui să fie portretul publicului din România ca să poată consuma filmele făcute pentru juriile internaționale de film?
IMN Asemenea regizorilor care le fac.
CF Puțini la număr … Cum sunt regizorii din România?
IMN Mai sumbri, snobi din punct de vedere cultural, cultivați, dar cu un dispreț suveran față de tot ce îi înconjoară. Nu poate să existe afecțiune din partea publicului, dacă nici tu nu ai afecțiune față de public. Una dintre situațiile paradoxale este cea a lui Sergiu Nicolaescu, care nu și-a ironizat niciodată publicul. Nu a apărut niciodată cu o atitudine din care reise mai degrabă că face o concesie publicului. De asta filmele lui aveau alt impact.
CF Aceasta să fie explicația?
IMN Ar putea fi. Iar Sergiu Nicolaescu își iubea actorii foarte mult. Nu îi schimba foarte des. Apucam și noi să aflăm cum îi cheamă.
CF Erau mult mai puțini actori în acea perioadă.
IMN Nu neapărat. Erau mai vizibili. Apăreau la televizor, la teatru lumea ajungea foarte greu, pentru că nu se găseau bilete, nu aveai cu ce să ajungi acasă. Era foarte frig în săli, iar la un moment dat nu se mai juca mare lucru. Așadar nu calitatea filmului primează, ci și atitudinea regizorului față de publicul lui. Mă uitam la Lelouch, care are și filme care funcționează și unele care nu. A avut o atitudine impecabilă la Cluj, la TIFF. E un regizor care luase un Oscar. A răspuns la toate întrebările, indiferent de calibrul lor, cu drag, cu afecțiune teribilă pentru public, pentru filme, pentru oameni. Așa ar trebui să fie și aici. La noi adesea nu se văd filmele celorlalți, sunt invidii, care rod tot.
CF Ce credeți că mai lipsește cinematografiei românești în afară de bani și de afecțiunea despre care vorbeați.
IMN Nu le lipsește mare lucru. Sunt omniprezenți la festivaluri după care e dificil să îi bagi într-o sală de cinema. Filmele sunt omorâte la ora 4, pentru că nu există public pentru ele. Sunt filme care au un aer occidental cum era VISUL LUI ADALBERT pe care nu l-a văzut lumea pentru că i-a lipsit mașinăria de marketing, care contează foarte tare. Și la Oscar ca să ajungi, trebuie să investești. Nu se ajunge așa ușor. Pe de altă parte, dacă întrebi un public obișnuit ce filme i-au plăcut de-a lungul timpului după 1989 nu va îndrăzni să spună asta de față cu regizorii. Am fost la un festival la Iași și cât a fost regizorul în sală nu l-au întrebat nimic. După plecarea lui au început să mă întrebe pe mine Dar de ce fac doamnă filme așa de triste? Și i-am întrebat ce filme le-au plăcut. Au spus CONCERTUL (al lui Radu Mihăileanu).
CF Nu e românesc.
IMN Și FILANTROPICA. Deci sentimentale, cu mult umor, de calitate. Greu de făcut, e adevărat, dar asta vrea publicul.
CF De la FILANTROPICA la CLOSER TO THE MOON cum vi se pare Nae Caranfil?
IMN Cred că e pe cu totul alt palier. CLOSER TO THE MOON era un film American, cu care nu a putut să treacă de producătorul american, care s-a dovedit un dar otrăvit. El și-a impus punctul de vedere și nu a fost foarte plăcut. Un alt film care mi-a plăcut foarte mult este PAȘAPORT DE GERMANIA.
CF Răzvan Georgescu.
IMN El povestea la Timișoara că nemții i-au interzis diverse cuvinte. Nu ne-a spus care. Se întîmplă și la case mai mari !
CF Cenzura mileniului III.
IMN Ei dăduseră banii și voiau să facă așa cum spuneau ei. E un drept, dar nu cred ca trebuie inclus și cel de cenzură. Era foarte dezamăgit și intrigat, dar documentarul e strălucit.
CF Care este filmul preferat de dupa ‘89?
IMN Tot FILANTROPICA. Ordinea la mine e cu PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR și FILANTROPICA.
CF Care dintre regizorii tineri ar putea să facă ce a făcut Tatos sau Ciulei pentru cinematograful românesc?
IMN Mie îmi place foarte tare Corneliu Porumboiu, dar cu A FOST SAU N-A FOST. Dacă rămânea pe această linie de umor unic pe care îl are, era bine, dar vrea să fie sobru ca să ia premii. Ne face și nouă și lui rău, pentru că suferă. A suferit teribil că lumea nu i-a înțeles CÂND SE LASĂ SEARA PESTE BUCUREȘTI.
CF Actori pe care îi admirati…
IMN Rebengiuc, Vlad Ivanov, Toma Cuzin, Vasluianu și mai sunt si alții
CF Regizori debutanți în care credeți …
IMN Daniel Sandu
CF CAI PUTERE și face acum primul lung metraj.
IMN Am văzut 10 minute turnate în Polonia pentru a putea lua nişte fonduri. Sunt impecabile. Ştii ce mi-a plăcut cel mai mult la el? A fost la mine în emisiune la radio Gold, și nu văzuse SECVENȚE, al lui Tatos. M-a adus acasă cu maşina. Aveam o copie a filmului pe care i-am împrumutat-o. L-a văzut până seara și m-a sunat. A vorbit mult și interesant despre film. Cred că are șanse mari.
CF Ce alte calități trebuie să mai aibă un regizor de film pe lângă afecțiunea și interesul real pentru public?
IMN Cred că trebuie să vadă și filmele altora. Să renunțe la disprețul față de ceilalți. Nu i-am văzut nici la filmele celor din țară, nici la blockbustere, nici la filme europene. Poate le-or vedea acasă, dar este importantă vizionarea unui film cu publicul în sală. Filmul e din două bucăți: ce este pe ecran și ce trezește el în sală. Aș fi dat orice să văd filmele anilor 30, cu publicul acelor vremuri. Trebuie să iubească filmul foarte tare. Să nu poată trăi fără el.
CF Nu cred că în România face cineva regie de film fără să îi placă.
IMN O, ba da! Iubesc să se vadă pe sine. Să meargă la festivaluri. Să dea interviuri. Să îi cunoască lumea. Să nu îi ignore.
CF Cum vi se pare AFERIM!?
IMN Nu l-am votat pentru Oscar. A fost ciudat pentru că toate televiziunile m-au sunat și le spuneam că eu nu l-am votat. Vă pot spune părerea mea despre el, dar eu am votat DE CE EU? Răspunsul era că atâta vreme cât i-au dat lui 12 ANI DE SCLAVIE, ar putea să îi dea și lui AFERIM!. Este un film perfect făcut, exceptând vreo doi actori care joacă prost, dar nu are suflet. E din gheață, gheață din aia care nu aduce nimic bun.
CF Radu Jude face parte din acea categorie, rară, de regizori care sunt informaţi, care citesc, merg la teatru. Acum face un film pornind de la literatura lui Blecher.
IMN Acela este un scenariu genial. Am fost în comisie la CNC și cu toată antipatia mea pentru el și a lui pentru mine (a circulat o listă pe internet cu pesoanele pe care nu ar vrea să le mai vadă în viață, și eu eram pe primul loc) acel scenariu m-a cucerit. Aș vrea să ajungă să finalizeze acel film și să obțină un Oscar pentru el, nu pentru AFERIM! A propos de Blecher – în aceeași comisie au fost două scenarii după același roman.
CF Cum de-a fost descoperit așa dintr-o dată de toată lumea?
IMN La Oscar, în fiecare an, sunt minimum două filme care au același subiect. Sincronicitatea și Jung.
CF E prea mică această comunitate în România, ca să se poată naște asemenea coincidențe.
IMN Unul dintre proiecte era la debut. Scenariile sunt total diferite, doar startul e același, dar al lui este absolut colosal. Pe de altă parte, cu AFERIM! mai este o problemă. Când a apărut acest film o colegă de-a mamei, profesor universitar, de limbă franceză, de 84 de ani, mi-a spus: “O să zică ăștia că de aia se poartă țiganii așa, pentru că noi îi castrăm.” “Hai, măi Pușa, nu o să zică nimeni așa! O să se prindă că e secolul XIX.” Peste două săptămâni ajung la Toronto și mă întâlnes cu unul din Kenya: “- Ai văzut vreun film românesc?” “Da. Am văzut AFERIM!. Nu mă așteptam să fie așa la voi.” “E secolul XIX.” “Ei, secol XIX!” Mai trec două zile. nu am pus la suflet am zis că e din Kenya, oamenii nu sunt atenți… Îmi mai spune cineva același lucru. Vine Premiere-ul, are 2 stele din 5: “Acum înțelegem mai bine de ce se poartă așa țiganii din România.” Scena cu Bindea este o bijuterie: inteligentă, e în cascadă, mi-aș pune-o pe telefon, să o ascult mereu.
CF Ați văzut, vreo secunda, altceva decât un film de epocă? L-ați privit vreo secundă în felul în care scrie Premiere-ul?
IMN L-am văzut ca pe un film cu părți bune, cum e cea cu popa. M-a enervat teribil băiatul vătafului, în schimb țigănușul e formidabil.
CF Când va avea CHUCK NORRIS premiera în România?
IMN În această toamnă. E distribuit de Transilvania Film.
CF De ce ar trebui să vină lumea la Chuck Norris?
IMN Ca să vadă întâi de toate ce filme savurau românii. Cum le vedeau. Să își răspundă la foarte multe întrebări, pe care și le-au pus de-a lungul timpului. Să se distreze și mai ales să constate că Ilinca este o regizoare care a ajuns la Sundance și n-a fost o simplă întîmplare! Sigur va recidiva !
Facebook
Google+
YouTube
RSS